Pentru a profita de cele cateva zile libere am decis sa mergem (in sfarsit!) in Muntii Rodnei. De atatea ori ne propusesem sa ajungem in Maramures, dar mereu un sfarsit de saptamana nu e de ajuns, iar vacantele sunt deobicei rezervate pentru iesirile in afara.
Drumul de la Bucuresti la Borsa e luuuung, asa ca o zi dus si una intors sunt necesare numai pentru calatorie. Am zis ca daca e sa strabatem tara de la un capat la altul, atunci...sa o facem intr-un mod placut, cu opriri pe lungul drum. Desi initial Sighisoara era in plan, am decis ca e mai bine sa poposim la Sf. Ana, loc unde eu personal nu mai fusesem vreodata.
Peisajul ce strajuia drumul pana la lacul de origine vulcanica a fost unul cat se poate de frumos: din Tusnad se urca pe un drum serpuitor si ingust situat intr-o padure care la inceputul lui decembrie parea abia atinsa de toamna. Soseaua este partial refacuta, lucru ce te incurajeaza sa privesti relaxat in jurul tau. Ajunsi in varful dealului, am lasat masina intr-o parcare amenajata in stil "eco" (pavata cu butuci de lemn si blindata de cosuri de gunoi, care sa nu ofere sansa turistului de a arunca mizeriile peste tot, langa care se gasea un loc de picnic foarte dragut, cu mese si banci din butuci mari de copac) si am inceput sa coboram prin padure la vale, catre faimosul lac.
td> |
Lacul ni s-a aratat in toata splendoarea sa, linistit intr-o dimineata insorita de toamna.
Am fost impresionata de curatenia acestui parc natural, dar totul si-a gasit explicatia atunci cand am vazut "rangerii" strangand asiduu deseurile turistilor.
Cateva poze:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.