Hop, hop:
Iar M. era deja in fata:
Si preferata mea:
Cei 3 care au speriat Moieciul: Sinziana, Marius si Cata
Poate amintirea care ramane cea mai pregnanta dupa un asemenea eveniment, e cea a clipelor petrecute cu prietenii.
Se afișează postările cu eticheta Turist in Romania. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Turist in Romania. Afișați toate postările
vineri, 7 mai 2010
Post Scriptum Maraton Moieciu
Au mai aparut cateva poze de la maraton:
Hop, hop:
Iar M. era deja in fata:
Si preferata mea:
Cei 3 care au speriat Moieciul: Sinziana, Marius si Cata
Poate amintirea care ramane cea mai pregnanta dupa un asemenea eveniment, e cea a clipelor petrecute cu prietenii.
Hop, hop:
Iar M. era deja in fata:
Si preferata mea:
Cei 3 care au speriat Moieciul: Sinziana, Marius si Cata
Poate amintirea care ramane cea mai pregnanta dupa un asemenea eveniment, e cea a clipelor petrecute cu prietenii.
duminică, 21 februarie 2010
Good review: Hotel Dragului din Predeal
Mergand weekend de weekend la munte am avut ocazia sa incerc multe pensiuni si hoteluri din localitatile de la poalele masivului Bucegi/ Piatra Craiului/ etc. Niciodata nu am fost insa pe deplin multumita de ceea ce am primit contra banilor deloc putini(pentru ca sunt dispusa sa platesc pentru a primi calitate) dati pe locatiile si serviciile de pe Valea Prahovei. Atat cazarea in Busteni cat si in Sinaia avea mereu cate o hiba: fie uneori camera nu-mi satisfacea idealurile de curatenie/spatiu/disponibilitate, or de cele mai multe ori personalul nepoliticos, needucat strica imaginea buna pe care camera o facea. Cu mai putine cuvinte: ramasesem cu impresia ca in zona apropiata Bucurestiului nu se face tursim profesionist, pentru ca toti bastinasii si-au trantit in curte cate o pensiune si ofera servicii prin intermediul unor ageamii.
Intamplator am ajuns sa stau peste weekend la o pensiune din Predeal. Ca prima impresie, am fost placut surprinsa de statiune in sine: spre deosebire de pestritele Busteni, Azuga, Sinaia, statiunea brasoveana are un posibil plan de urbanism, intrucat casele sunt construite intr-un mod asemanator, bine integrat cu atmosfera montana. Vilele varuite alb, cu balcoane si tocarie din lemn lacuit in maro inchis mi-au adus aminte cu placere de stilul Cortinei d'Ampezzo. Consider adoptarea unui stil unitar un atu pentru dezvoltarea statiunii, care se distinge de aspectul de bazar turcesc al celorlalte localitati din apropriere.
In acest stil alpin era si pensiunea cu pricina: Casa(Hotel+Pensiune+Restaurant) Dragului. Camera spatioasa, curata, frumos mobilata, cu o baie impecabila avea acces si la o bucatarie aflata la acelasi etaj. Peste conditiile foarte bune, la un pret asemanator celui practicat pe Valea Prahovei mai primeam si servicii de o calitate normala, care in contextul de pana atunci ni se pareau grozave: mic dejun copios, servit intr-o atmosfera relaxata, posibilitatea de a lasa bagajele intr-o camera speciala, curatenie si schimbat prosoape in fiecare zi. Receptionera si menajera au fost amandoua foarte amabile si bine informate.
La restaurant se mananca "groaznic" de bine; mancarea e bine gatita, multa, nu e scumpa si ce e foarte important: vine rapid si intr-o prezentare excelenta.
Una peste alta, ne-am simtit grozav in weekend chiar daca nu am apucat sa facem cine stie ce sport (zapada de schi era pe terminate, drumurile forestiere numai bune de alergat alta data erau inundate de apa provenita din topirea nametilor) si asta pentru ca am avut parte de ceva normal: calitate in turism.
Asadar, se poate si in Romania sa ai "value for the money".
Intamplator am ajuns sa stau peste weekend la o pensiune din Predeal. Ca prima impresie, am fost placut surprinsa de statiune in sine: spre deosebire de pestritele Busteni, Azuga, Sinaia, statiunea brasoveana are un posibil plan de urbanism, intrucat casele sunt construite intr-un mod asemanator, bine integrat cu atmosfera montana. Vilele varuite alb, cu balcoane si tocarie din lemn lacuit in maro inchis mi-au adus aminte cu placere de stilul Cortinei d'Ampezzo. Consider adoptarea unui stil unitar un atu pentru dezvoltarea statiunii, care se distinge de aspectul de bazar turcesc al celorlalte localitati din apropriere.
In acest stil alpin era si pensiunea cu pricina: Casa(Hotel+Pensiune+Restaurant) Dragului. Camera spatioasa, curata, frumos mobilata, cu o baie impecabila avea acces si la o bucatarie aflata la acelasi etaj. Peste conditiile foarte bune, la un pret asemanator celui practicat pe Valea Prahovei mai primeam si servicii de o calitate normala, care in contextul de pana atunci ni se pareau grozave: mic dejun copios, servit intr-o atmosfera relaxata, posibilitatea de a lasa bagajele intr-o camera speciala, curatenie si schimbat prosoape in fiecare zi. Receptionera si menajera au fost amandoua foarte amabile si bine informate.
La restaurant se mananca "groaznic" de bine; mancarea e bine gatita, multa, nu e scumpa si ce e foarte important: vine rapid si intr-o prezentare excelenta.
Una peste alta, ne-am simtit grozav in weekend chiar daca nu am apucat sa facem cine stie ce sport (zapada de schi era pe terminate, drumurile forestiere numai bune de alergat alta data erau inundate de apa provenita din topirea nametilor) si asta pentru ca am avut parte de ceva normal: calitate in turism.
Asadar, se poate si in Romania sa ai "value for the money".
marți, 1 decembrie 2009
Turist in Romania: Lacul Sf. Ana
Iata ca a sosit si mult asteptata mini-vacanta (sau maxi-weekendul) de 1 Decembrie.
Pentru a profita de cele cateva zile libere am decis sa mergem (in sfarsit!) in Muntii Rodnei. De atatea ori ne propusesem sa ajungem in Maramures, dar mereu un sfarsit de saptamana nu e de ajuns, iar vacantele sunt deobicei rezervate pentru iesirile in afara.
Drumul de la Bucuresti la Borsa e luuuung, asa ca o zi dus si una intors sunt necesare numai pentru calatorie. Am zis ca daca e sa strabatem tara de la un capat la altul, atunci...sa o facem intr-un mod placut, cu opriri pe lungul drum. Desi initial Sighisoara era in plan, am decis ca e mai bine sa poposim la Sf. Ana, loc unde eu personal nu mai fusesem vreodata.
Peisajul ce strajuia drumul pana la lacul de origine vulcanica a fost unul cat se poate de frumos: din Tusnad se urca pe un drum serpuitor si ingust situat intr-o padure care la inceputul lui decembrie parea abia atinsa de toamna. Soseaua este partial refacuta, lucru ce te incurajeaza sa privesti relaxat in jurul tau. Ajunsi in varful dealului, am lasat masina intr-o parcare amenajata in stil "eco" (pavata cu butuci de lemn si blindata de cosuri de gunoi, care sa nu ofere sansa turistului de a arunca mizeriile peste tot, langa care se gasea un loc de picnic foarte dragut, cu mese si banci din butuci mari de copac) si am inceput sa coboram prin padure la vale, catre faimosul lac.
Lacul ni s-a aratat in toata splendoarea sa, linistit intr-o dimineata insorita de toamna.
Am fost impresionata de curatenia acestui parc natural, dar totul si-a gasit explicatia atunci cand am vazut "rangerii" strangand asiduu deseurile turistilor.
Cateva poze:
Pentru a profita de cele cateva zile libere am decis sa mergem (in sfarsit!) in Muntii Rodnei. De atatea ori ne propusesem sa ajungem in Maramures, dar mereu un sfarsit de saptamana nu e de ajuns, iar vacantele sunt deobicei rezervate pentru iesirile in afara.
Drumul de la Bucuresti la Borsa e luuuung, asa ca o zi dus si una intors sunt necesare numai pentru calatorie. Am zis ca daca e sa strabatem tara de la un capat la altul, atunci...sa o facem intr-un mod placut, cu opriri pe lungul drum. Desi initial Sighisoara era in plan, am decis ca e mai bine sa poposim la Sf. Ana, loc unde eu personal nu mai fusesem vreodata.
Peisajul ce strajuia drumul pana la lacul de origine vulcanica a fost unul cat se poate de frumos: din Tusnad se urca pe un drum serpuitor si ingust situat intr-o padure care la inceputul lui decembrie parea abia atinsa de toamna. Soseaua este partial refacuta, lucru ce te incurajeaza sa privesti relaxat in jurul tau. Ajunsi in varful dealului, am lasat masina intr-o parcare amenajata in stil "eco" (pavata cu butuci de lemn si blindata de cosuri de gunoi, care sa nu ofere sansa turistului de a arunca mizeriile peste tot, langa care se gasea un loc de picnic foarte dragut, cu mese si banci din butuci mari de copac) si am inceput sa coboram prin padure la vale, catre faimosul lac.
 |
| td> |
Lacul ni s-a aratat in toata splendoarea sa, linistit intr-o dimineata insorita de toamna.
 |
 |
Am fost impresionata de curatenia acestui parc natural, dar totul si-a gasit explicatia atunci cand am vazut "rangerii" strangand asiduu deseurile turistilor.
Cateva poze:
 |
 |
 |
 |
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)